|
|
|
|
|
|
| |
|
Infectia cu HIV/SIDA. Aspecte medicale si epidemiologice
9. Strategii de reducere a riscurilor de infectare cu HIV
Reducerea riscurilor de infectare cu HIV prin sânge:
-
testarea sângelui de transfuzat, utilizarea corecta a acelor si seringilor, evitarea utilizarii drogurilor pe cale intravenoasa sau administrarea lor cu seringa de unica folosinta, o singura data, fara a fi împrumutata sau folosita în comun, evitarea tatuajelor;
-
utilizarea barierelor pentru protectia pielii si mucoaselor de catre personalul medical care efectueaza manevre sângerânde, sterilizarea instrumentarului si utilizarea corecta a instrumentarului disponibil de unica folosinta, depozitarea si procesarea prin incinerare a consumabilelor patate si a instrumentelor de unica folosinta, taioase si întepatoare, utilizate;
-
declararea accidentelor profesionale, consilierea si terapia post-expunere, în cazul în care aceasta din urma este necesara, dupa o schema de tratament care are în vedere gradul de risc al expunerii. Toti acesti pasi trebuie întreprinsi în maximum 24 de ore de la momentul accidentului.
Prevenirea transmiterii sexuale a HIV:
-
utilizarea corecta a prezervativului, la fiecare contact sexual cu un partener care nu a facut recent un test pentru HIV;
-
testarea pentru HIV a ambilor parteneri, într-un cuplu, si o relatie monogama, de lunga durata (de cel putin câteva luni, având în vedere perioada de fereastra imunologica, de aproximativ 3-6 luni);
-
abtinerea de la contact sexual, în lipsa unui prezervativ, amânarea începerii vietii sexuale pâna la vârsta maturitatii fizice, emotionale, cognitive care sa permita alegerea uneia dintre strategiile de mai sus.
Prevenirea transmiterii materno-fetale a HIV:
-
consilierea si testarea voluntara pentru HIV a gravidelor, din primul trimestru al sarcinii;
-
referirea gravidelor infectate catre medicul specialist în boli infectioase, evaluarea si, eventual, începerea terapiei ARV de prevenire a transmiterii materno-fetale. Se evita administrarea la gravida a medicamentelor care au efecte adverse asupra fatului sau ale caror efecte nu sunt cunoscute. Terapia se poate initia, la recomandarea medicului, de la sfârsitul primului trimestru de sarcina, dar cel mai adesea în ultimul trimestru. Terapia ARV se administreaza si în timpul travaliului.
-
operatia cezariana reduce riscul transmiterii materno-fetale;
-
administrarea terapiei ARV la nou-nascut si evitarea alaptarii naturale (recomandare valabila pentru tarile dezvoltate; în cele sarace, este preferabila alaptarea naturala, aceasta fiind, pâna la urma, mai putin riscanta decât o alimentatie artificiala în cantitati reduse, de proasta calitate si preparata în conditii de igiena îndoielnice).
|
|
|
